Poate vei zice: “Frate, ce spui tu sună bine, dar nu-mi cunoști viața, frământările și căderile. Luptele mele se duc pe alte coordonate!” Ei bine, fii atent la ceea ce îți voi spune acum. Indiferent care sunt problemele care te copleșesc în acest moment, indiferent care este starea ta spirituală, tu îți poți împlini potențialul pentru care ai fost creat, tu poți trăi o viață de biruință! Acest lucru se va întâmpla însă numai dacă îți vei înțelege identitatea pe care o ai în Cristos și vei face diferență între poziția spirituală, pe de o parte, și condiția spirituală, sau umblarea în viața de credință, pe de altă parte.

Nimic altceva nu va aduce mai multă bucurie în viața ta decât capacitatea de a face această diferență. Să explicăm. Poziția creștinului este determinată de ceea ce este el în Cristos. Umblarea creștinului este determinată de ceea ce face el în viața de zi cu zi. În clipa în care tu te-ai încrezut în Domnul Isus și ai fost născut din nou, ai fost poziționat în familia lui Dumnezeu, ai devenit copilul Lui, acesta fiind noul tău statut. Din momentul acela umblarea ta și faptele tale vor începe să fie schimbate prin lucrarea pe care Duhul lui Dumnezeu o începe în tine.

Așa cum noi Îl vedem pe Dumnezeu în Cristos, El ne vede pe noi tot în Cristos, aceasta fiind noua noastră poziție. Acest lucru face ca poziția creștinului să fie una perfectă în ochii lui Dumneze, fiindcă noi suntem acceptați în Cristos. Când Dumnezeu privește la noi, El nu ne vede pe noi, ci pe Domnul Isus, care a murit în locul nostru, El vede toată perfecțiunea Lui, care este pusă în contul nostru, sau cu alte cuvinte noi suntem îmbrăcați cu îndreptățirea lui Cristos înaintea lui Dumnezeu (2Cor.5.21: Pe Cel ce n-a cunoscut niciun păcat, El L-a făcut păcat pentru noi, ca noi să fim neprihănirea lui Dumnezeu în El).

Nimic nu poate fi adăugat și nimic nu poate fi luat sau diminuat din valoarea sau calitatea poziției noastre. Oricât de sfânt și curat ar trăi un om pe acest pământ, el nu mai poate adăuga nimic pentru a-și îmbunătăți poziția sa înaintea lui Dumnezeu, fiindcă asta ar însemna că neprihănirea lui ar fi mai presus de neprihănirea Domnului Isus (Col.2.9-10: Căci în El locuieşte trupeşte toată plinătatea Dumnezeirii. Voi aveţi totul deplin în El).

Lumea însă și cei din jurul nostru nu înțeleg această schimbare, de aceea ei vor continua să se uite la umblarea noastră, care nu este întotdeauna atât de perfectă precum poziția nouă pe care am primit-o. Mâine vom înțelege mai bine care sunt consecințele acestui fapt și care este soluția pentru armonizarea celor două elemente.