Mi-a rămas în minte un pasaj dintr-o carte a poetului Lucian Blaga, în care descrie o perioadă din viața lui petrecută într-un cătun de munte, la un văr de-al lui care era profesor acolo. Într-o noapte cu lună plină a mers la marginea unui lac pentru a medita în liniște, în mijlocul naturii. La un moment dat privirea i s-a oprit asupra apei, deoarece niciodată nu o mai văzuse atât de limpede, încât să poată vedea cu claritate fundul lacului, care era totuși destul de adânc.

I s-a părut interesant acest lucru și a contemplat destul de mult acel loc, dar apoi gândul i-a fost atras în altă parte, fără a-și da seama când s-a făcut ziuă. Înainte să plece și-a mai aruncat o privire asupra lacului pentru a constata uimit că ceva se schimbase, deoarece nu mai putea vedea fundul lacului. Ce se întâmplase în mai puțin de o oră? Ei bine, un fenomen asemănător are loc atunci când este ceață și încercăm să folosim faza lungă de la mașină, cu speranța că vom avea o vizibilitate mai bună. Vom remarca atunci că de fapt rezultatul este contrar așteptărilor, deoarece practic ceața reflectă lumina propriilor faruri și aceasta ne “orbește” mai mult decât dacă am fi păstrat faza scurtă.

Tot așa, sub incidența blândă a razelor de lună, lumina pătrundea până în străfundul lacului. În schimb luminozitatea puternică produsă de lumina soarelui era reflectată spre suprafață, astfel încât privirea nu mai putea pătrunde în adânc.

La fel se întâmplă de multe ori atunci când ai în față o persoană care “strălucește”, fiind înzestrată cu o mulțime de calități. În astfel de situații uneori ai impresia că nu poți pătrunde dincolo de farmecul acela de suprafață, pentru a vedea ce anume se află în adâncul acelei persoane, acolo unde ar trebui să găsim adevărata frumusețe și adevăratele valori ale cuiva. Același lucru se poate întâmpla atunci când tu “strălucești” și induci în cel din fața ta o stare emoțională care nu-i permite să se deschidă, decât foarte greu.

Chiar dacă pentru tine este mai importantă cultivarea frumuseții lăuntrice, faptul că strălucești și în afară va atrage inevitabil și persoane care vor fi motivate de interese superficiale. Eu nu critic frumusețea fizică, nici alte beneficii sau valori exterioare, dar spun totuși că ele pot deveni un handicap existențial, deoarece pe măsură ce ele devin tot mai evidente în viața ta, va trebui să crească și efortul tău de selecție, capacitatea de a diferenția călăuzirea Domnului, în raport cu dorințele inimii, despre care Biblia spune că poate fi “nespus de înșelătoare și deznădăjduit de rea” (Ier.17:9).