Ziua a 7-a
Atâta timp cât Dumnezeu a creat cerurile, apa, lumina sau rocile, materia părea prin definiție, moartă, iar viața părea un privilegiu al lumii spirituale. Oare ce vor fi gândit îngerii când au văzut pentru prima dată că materia putea prinde viață? Biblia ne spune că în ziua a treia Dumnezeu a decorat Pământul cu o varietate uimitoare de plante.
În prima parte a Creației îngerii au asistat la un spectacol de forță, dar acum ei erau martori ai unei demonstrații de ingeniozitate și măiestrie fără egal. Întreaga tehnologie umană încă nu a reușit să creeze un singur fir de iarbă! Oare nu e tulburător faptul că în atâtea laboratoare putem crea viruși, dar nu și viață, adică ființe vii din materie moartă?
Dacă ar fi urmărit doar eficiența în actul creației, Dumnezeu ar fi putut face o singură plantă, sau un singur fruct, un singur meniu, în care să înglobeze toate elementele nutritive necesare omului, sau animalelor, așa cum procedează fermierii, pentru a-și optimiza costurile și producția. Faptul că El a făcut atâta risipă de creativitate atunci când a stabilit gustul fiecărei plante, aroma fiecărui fruct, parfumul fiecărei flori, ne arată cât de multă dragoste a pus în pregătirea cadrului în care urma să trăiască omul.
Dar plantele nu erau doar o sursă de hrană, ci și un element estetic. Dacă Dumnezeu ar fi vrut să facă doar un Univers funcțional, El putea crea o lume în alb și negru. Paleta incredibilă de culori adăugată pe întregul Pământ, trădează încă o dată sentimentele pe care El le-a investit în relația cu omul.
Mâine vom avea parte de o altă surpriză, atunci când ne vom îndrepta atenția spre un alt aspect, aparent minor, al creației.

